Postat in Aici salasluieste sunet | Tagged antidepresiv, ska-p | No Comments »
Ea este leaderul unei trupe care reprezinta scena jazzului scnadinavian. Muzica ei a folosit drept soudtrack filmului “Factotum”, film in care personajul traieste drama artistului care nu doreste decat ca poezia sa fie viata sa. Versurile pieselor sunt versuri din poeziile lui Bukowski, din cartea numita
“What Matters Most Is How You Walk Through The Fire”
mai multe despre ea aici : www.kristinsong.com
Postat in Aici salasluieste sunet | Tagged asbjornsen, bukowski, factotum, jazz, kristin, scandinavia | No Comments »
Este o soprana recunoscuta pentru interpretarea muzicii baroce frantuzesti. Am dat peste ea cautand pe minunatul nostru youtube “Rapirea din Serai” de Mozart. E superb cum vocea ei se joaca in sunetele voluptoase ale operei.
Ea este un om prin care sunetul traieste
mai multe despre ea aici: http://patriciapetibon.artistes.universalmusic.fr/
Postat in Aici salasluieste sunet | Tagged mozart, opera, patricia, petibon, rapirea, sarai | No Comments »
Jimmy Rosenberg provine dintr-o familie de…tigani/rromi…whatever, si este un cunoscut talent al muzicii. Canta de mic, facand parte pentru o perioada si dintr-un grup numit “The Gypsy Kids”. A cantata si in cadrul festivalului Django Reinhardt, in Franta iar apoi a cantat cu cei mai mari artisti de acest gen, devenind clar faptul ca Jimmy Rosenberg este un fenomen mondial.
Mai multe date despre el aici : http://www.jimmyrosenberg.nl/
Postat in Aici salasluieste sunet | Tagged django, gypsy, jimmy, kids, reihardt, rosenberg | No Comments »
Voi stit ce mult ma bucur eu ca apartin Brasovului? Nu cred ca va puteti imagina cum iubesc eu orasul asta. Adica eu chiar il iubesc. Cand eram mai mica, perioada mea de pui de moldovean, imi ziceam ca daca as putea sa locuiesc in Brasov nu mi-as mai dori nimic. Bininteles ca acest lucru nu a putut fi posibil. Eram mult prea mica pe atunci sa-mi dau seama ca urma sa fiu asaltata de mii de alte dorinte. Totusi am ajuns in Brasov, si pe la inceput, cand mergeam la scoala, priveam strazile aglomerate, baltile de la marginea soselelor, lumea agitata, autobuzele pline, tineri mergand nestingheriti…ahh…si asa fericita eram ca sunt Brasov. Priveam si ma minunam de fericirea care a dat peste mine.
Acum parca a fost din totdeauna orasul meu, iubitul meu Brasov, pe care
probabil cat de curand il voi parasi ca sa merg la o facultate buna. Si apoi, poate voi pleca prin nu stiu ce tara, care este ridicata in slavi pentru cine stie ce atribute..si uite asa voi gasi mereu un alt loc care ma va face fericita. Mereu imi doresc sa ajung.
Pentru ca eu am bocancii tociti, dar inca neobositi. (mai bine zis, “etern neobositi”)
Postat in D'ale adolescentului inainte de bac | No Comments »
